Braț după braț… 100 de km pe Prut

Umăr la umăr pentru o istorie comună

Braț după braț…

Aprilie 23 2018: În toamna anului 2014 – la Dover, în locul unde se antrenează toți cei care doresc să traverseze, înot, Canalul Mânecii, l-am întâlnit pe Ion Lazarenco Tiron – fratele meu de peste Prut. Ion a trecut Canalul Mânecii și toate celelalte 7 strâmtori ale lumii din programul Oceans Seven. Am trecut și eu Canalul Mânecii și am parcurs Dunărea. Am rămas prieteni și frați și acum, așa cum vă anunțam, avem un proiect de echipă. Ultimii 100 de kilometri ai Prutului…

Vom parcurge inot, umăr la umăr, 100 de kilometri pe Prut întru evocarea istoriei noastre comune. Nu vrem să secăm Prutul cum, odinioară, s-a dorit “secarea Milcovului dintr-o sorbire”! Dar, da! Dorim să înotăm ultimii 100 de kilometri ai Prutului, până în locul unde acesta se varsă în Dunăre întru pierderea identității lui ca râu și… graniță. Așadar, în 25 mai începând cu ora 10, din dreptul localităților Oancea/Cahul… vom începe înotul. Trăiască frăția! Doamne ajută!

Doar cu eforturi deosebite se mai pot vedea minuni!

La capătul unui efort comun, făcut cu Ion Lazarenco Tiron, de a înota ultimii 100 de km ai Prutului, am ajuns să vedem minunea cum acesta își pierde identitatea de graniță în momentul în care se varsă în Dunăre. Unitatea însemnă putere, unitatea înseamnă împreună simțire.

Doresc să-i mulțumesc lui Ion pentru plăcerea de a înota “Umăr la umăr pentru o istorie comună”.

Doresc să mulțumesc echipei mele de suport:

Ulise Galu, caiacist, suport acvatic, comunicare de pe apă.
Piscoi Iuliana, maseur, purtător de griji generale.
Sebastian Alin Sorecau, șofer.

(Ulise și Iuliana fac parte din echipa de suport care m-a însoțit și pe Dunăre, anul trecut)

Doresc să mulțumesc primarului din Oancea, Victor Chiriloaie, pentru excelenta organizare a momentului festiv de la startul înotului. Mulțumesc celor doi primari din Republica Moldova ce au ținut să fie alături de noi; Vladimir Cociorva din Bravoceni și doamnei primar din Crihana Veche, Rodica Cucereanu. Doresc să mulțumesc personalului de la Azilul de bătrâni din Oancea: Avădanei Ligia, Chiriloaie Larisa, Ciobotariu Andreea. Doresc să mulțumesc domnului Avădanei Iulian pentru transportul cu DUSTERUL la locul de intrare în apă și pentru recuperările din cele mai inaccesibile locuri. Doresc să mulțumesc MAI, Poliției de Frontieră pentru excelentul sprijin.

Pentru implicarea în organizarea generală a logisticii doresc sa mulțumesc minunatelor doamne de la asociația Kiwanis. Mulțumiri pentru primire și Asociației Frontiera Gălățeană, Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria”, domnului Constantin Asofronie.

Schimbarea ești TU!
Trăiască România Mare!